Lepădarea de sine
24 apr. 2008 by Radu Lucian Alexandru
Moştenirea vieţii veşnice
(Matei 19.27-30)
“Petru a luat cuvântul şi I-a zis: “Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat, ce răsplată vom avea?”
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe cele douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”
Legea naturii (Petru) spune că, pentru tot ceea ce dai, primeşti ceva în schimb (înapoi): dacă dăruieşti bine (iubire, cunoaştere, compasiune, calm…), îl primeşti înapoi, dacă dăruieşti rău (orgoliu, mânie, frică, ignoranţă…), îl primeşti înapoi.
Pe de altă parte, ea spune că dacă laşi totul (renunţi la toate teoriile, conceptele, ideile, dogmele, prejudecăţile… pe care le ai despre lume), câştigi TOTUL: ajungi la viziunea integratoare a Tot ce Există…
De aceea, când Binele şi Adevărul vor domni în noi, în întreaga lor putere (când “Fiul omului” ajunge pe scaunul de domnie al personalităţii - Israel), alături de el vor domni, ca expresie concretă a lui, cele şase forme ale cunoaşterii şi cele şase forme ale iubirii, de care pomeneam (simbolizate de cei doisprezece ucenici) şi ele îşi vor întări domnia în noi, înlăturând, prin judecată, tot “răul” din structurile personalităţii (Israel).
Astfel, toate lucrurile (toate aspectele personalităţii actuale) vor fi înnoite.
“Oricine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau fecior, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţă veşnică.”
Oricine părăseşte (renunţă) să mai privească realitatea (ceea ce este), filtrată prin diferite dogme, doctrine (case), prin diferite prejudecăţi, iluzii, aşteptări, false, ataşamente neîntemeiate, copiate automat din societate (de la “tata şi mama”), fără analiză; sau prin diferite teorii, idei, concepte construite de el însuşi (prin “copii şi holdele sale”), pentru a gândi şi practica Binele (pentru Numele lui Isus - manifestarea binelui şi adevărului), acela va obţine fericirea, armonia, “viaţa veşnică” şi va ajunge la a privi Realitatea prin sine însuşi, în sine însuşi…
“Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.”
Societatea actuală pune pe primul loc în gândurile şi acţiunile sale (din ignoranţă şi confuzie) moduri greşite de gândire: vanitatea, mândria, răzbunarea, dreptatea “oarbă”, frica de a ieşi din tipare, copierea automată a gândirii “turmei” în detrimentul gândirii libere, credinţa oarbă (în bani, putere, diverse divinităţi…), mai presus de ştiinţa obiectivă care să îi reveleze realitatea aşa cum este…
Toate acestea, în “Fiul omului”, în omul nou, în omul transformat, ajung pe ultimul loc, ca prioritate, până sunt eliminate cu desăvârşire.
În acelaşi timp, virtuţile care acum sunt minimalizate de societate (iubirea, compasiunea, calmul, curajul, cunoaşterea profundă…), în practică, nu în teorie, vor ajunge pe primul loc.
(Matei 19.27-30)
“Petru a luat cuvântul şi I-a zis: “Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat, ce răsplată vom avea?”
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe cele douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”
Legea naturii (Petru) spune că, pentru tot ceea ce dai, primeşti ceva în schimb (înapoi): dacă dăruieşti bine (iubire, cunoaştere, compasiune, calm…), îl primeşti înapoi, dacă dăruieşti rău (orgoliu, mânie, frică, ignoranţă…), îl primeşti înapoi.
Pe de altă parte, ea spune că dacă laşi totul (renunţi la toate teoriile, conceptele, ideile, dogmele, prejudecăţile… pe care le ai despre lume), câştigi TOTUL: ajungi la viziunea integratoare a Tot ce Există…
De aceea, când Binele şi Adevărul vor domni în noi, în întreaga lor putere (când “Fiul omului” ajunge pe scaunul de domnie al personalităţii - Israel), alături de el vor domni, ca expresie concretă a lui, cele şase forme ale cunoaşterii şi cele şase forme ale iubirii, de care pomeneam (simbolizate de cei doisprezece ucenici) şi ele îşi vor întări domnia în noi, înlăturând, prin judecată, tot “răul” din structurile personalităţii (Israel).
Astfel, toate lucrurile (toate aspectele personalităţii actuale) vor fi înnoite.
“Oricine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau fecior, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţă veşnică.”
Oricine părăseşte (renunţă) să mai privească realitatea (ceea ce este), filtrată prin diferite dogme, doctrine (case), prin diferite prejudecăţi, iluzii, aşteptări, false, ataşamente neîntemeiate, copiate automat din societate (de la “tata şi mama”), fără analiză; sau prin diferite teorii, idei, concepte construite de el însuşi (prin “copii şi holdele sale”), pentru a gândi şi practica Binele (pentru Numele lui Isus - manifestarea binelui şi adevărului), acela va obţine fericirea, armonia, “viaţa veşnică” şi va ajunge la a privi Realitatea prin sine însuşi, în sine însuşi…
“Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.”
Societatea actuală pune pe primul loc în gândurile şi acţiunile sale (din ignoranţă şi confuzie) moduri greşite de gândire: vanitatea, mândria, răzbunarea, dreptatea “oarbă”, frica de a ieşi din tipare, copierea automată a gândirii “turmei” în detrimentul gândirii libere, credinţa oarbă (în bani, putere, diverse divinităţi…), mai presus de ştiinţa obiectivă care să îi reveleze realitatea aşa cum este…
Toate acestea, în “Fiul omului”, în omul nou, în omul transformat, ajung pe ultimul loc, ca prioritate, până sunt eliminate cu desăvârşire.
În acelaşi timp, virtuţile care acum sunt minimalizate de societate (iubirea, compasiunea, calmul, curajul, cunoaşterea profundă…), în practică, nu în teorie, vor ajunge pe primul loc.
